Biserica dintr-un lemn
Manastirea Dintr-un Lemn, Pestera muierilor, Manastirea Hurezi, Manastirea Polovragi, Muzeul trovantilor – Costesti
Manastirea Dintr-un Lemn
Situata la aproximativ 26 km sud de Ramnicu Valcea, pe valea Otasaului in comuna Francesti, separate prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora, pitoreasca “Manastire Dintr-un Lemn” incanta ochiul trecatorului si revarsa o deosebita bucurie si pace in sufletele celor care, cautand sa cunoasca frumusetile naturii si din tezaurul artistic al patriei noastre, zabovesc mai mult la adapostul zidurilor ei
Potrivit unei vechi traditii locale, asezarea monahala de la Manastirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XIV-lea, prin ridicarea in acest loc a unei bisericute de lemn din materialul unui singur arbore (stejar) secular, bisericuta ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza acum in biserica de piatra din incinta de jos a acestei manastiri. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele de “Manastirea Dintr-un Lemn”
Pestera Muierilor
Manastirea Polovragi
Ansamblul Manastirii Hurezi
Ansamblul monumental este ctitoria domnitorului martir Constantin Brancoveanu, fiind construit intre anii 1690 – 1697.
Acest monument de la Hurezi este cel mai mare si cel mai bogat ansamblu de arta brancoveneasca din Romania. Intreg ansamblul a fost restaurat prin grija statului intre anii 1960-1978, iar pictora murala intre anii 1992-2004. Intre anii 2002-2006 s-a restaurat si iconostasul bisericii mari.
Rezervatia naturala Muzeul Trovantilor a fost infiintata in 2005, si este administrata de Asociatia Kogayon, organizatie neguvernamentala de protectie a mediului.
Termenul “Trovant” este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Murgoci in lucrarea “Tertiarul din Oltenia” – 1907. Trovantii (concretiuni grezoase) reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce ii contin, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.
In Miocen superior (Meotian inferior – acum 6.5 mil. ani) aici era un bazin de sedimentare (o delta). Depozitul de nisip, s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent (4-5 mm/an). Odata cu aceste sedimente, din apa se depun si produsi chimici in exces (carbohidrati). Apoi peste primele nisipuri depuse se aseaza alte sedimente, nisipul fiind presat sub stiva de deasupra. Apa este eliminata prin golurile ramase intre particulele de nisip, iar acestea se taseaza. Daca in pachetul de nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de solutie, prin cimentare, ia nastere o gresie. In cazul de fata, cantitatea de solutie cu carbonati dizolvati a fost insuficienta si cimentarea s-a facut doar in jurul unor centre, generand aspectul concretionar.
Just me @ Pestera Muierilor
Loading ...